Afacerea ALRO: Intrebare adresată Domnului Prof. univ. dr. DAN DROSU ŞAGUNA - Preşedintele Curţii de Conturi

Biroul Parlamentar- ALEXANDRU MOCANU l45l00 Roşiori de Vede, str. Dunării nr. 53, tel.466.53l-2; fax: 466533;
ÎNTREBARE Adresată: Domnului Prof. univ. dr. DAN DROSU ŞAGUNA - Preşedintele Curţii de Conturi De către: Deputat ALEXANDRU MOCANU - Grupul Parlamentar al PD. Priveşte: Privatizarea premeditat frauduloasă a societăţilor comerciale ALRO S.A. şi ALPROM S.A. Slatina Stimate Domnule Preşedinte, Motivul pentru care apelez la această fonntilă de ÎNTREBARE - conform prerogativelor conferite de calitatea de parlamentar - se datorează faptului că aţi declarat în ziarul GÂNDUL din 21.10.2005 următoarele: „Am primit ieri (luni l 7.10.2005 -n. n. ) o adresă de la DNA referitoare la ALRO, pe care o vom analiza . Tratãm cu atenţie aceastã adresă şi vom anunţa când intră ALRO în programul nostru De atunci au trecut, iată, 7 luni şi anuntul dumneavoastră întârzie. Stimate Domnule Preşedinte, În opinia mea, privatizarea ALRO S.A. şi ALPROM S.A. Slatina a fost de fapt, o escrocherie de proporţii, cu siguranţă premeditată şi de care nu fost străin domnul Ovidiu Muşetescu, fostul preşedinte al APAPS! Nu trebuie să fii mare specialist în domeniul economico-financiar pentru a observa ce a obţinut şi ce a pierdut statul român în unna privatizarii! Să ne amintim că la momentul privatizarii ALRO (aprilie 2002), uzina avea: a) active circulante nete, în valoare de 1.219 miliarde lei ROL, adică 42 milioane USD; b) independenţă din punct de vedere ñnanciar, având în conturi rezerve legale de 1500 miliarde lei RON, adicã 52 milioane USD; c) protît brut, astfel: 24,2 milioane USD în 1999; 72,5 milioane USD în 2000 şi 56,0 milioane USD în 2001; d) investiţii în modernizare şi depoluare efectuate în perioada 1995 - 2001, în valoare de peste 100 milioane USD; e) 54,72 % din acţiuni în posesia APAPS, adicã a statului român. Se pune întrebarea logică: cu ce s~a ales statul român, proprietarul a 54,72% din acţiuni, după privatizarea acestei societăţi? Răspunsul este foarte simplu. Din cele 54,72 procente cât deţinea APAPS înainte de privatizare, acum , statul român deţine numai l0,0l procente din capitalul social al societăţii ALRO SA., pentru că diferenţa de 44,71 % a fost „înstrăinată” după cum urineaza: - 10,00% prin vânzare, pentru care statul român a încasat jenanta sumă de 11,4 milioane USD; - 34,71% au fost pierdute prin majorările de capital făcute de cumpărător, dar acceptate anterior de către APAPS, prin menţiunile făcute în contractul de privatizare. Fără comentarii! În plus, uzina-frică ALPROM S.A. Slatina, prelucratoare de aluminiu, în loc să fie scoasă la privatizare „la pachet” cu ALRO de care era legată ombilical şi avea acţiuni captive, a fost vândută separat, In acest fel, în momentul privatizarii (decembrie 2002), la o uzină cu active circulante nete dc 21 milioane USD, cele 70 % din acţiuni aparţinând APAPS au fost vândute pentru o sumă la fel de jenantă, de numai 4,0 milioane USD! Tot fãrã comentarii! Şi pentru că unora, probabil, li s-a părut că prăduiala nu este suficient de mare, conducerea APAPS 1-a cadorisit pe cumpărător şi cu suma de 63 milioane USD care reprezintã însumarea activelor circulante nete ale celor douã societăţi în momentul privatizarii, sumă care a intrat în buzunarele noului proprietar, imediat după privatizare. Acestea sunt motivele pentru care aştept cu nerăbdare comunicarea datei când verificarea acestor privatizari vor intra în pr amul Curţii de Conturi, şi mai ales modul în care se va face valorificarea constatărilor exp r dumneavoastră. Solicit răspuns scris. Cu deosebitã stimă, Dep_ t de Teleorman, membru al Comisiei pentru Bu ct, Finanţe şi Bănci a Camerei Deputaţilor. 19.06.2006

Prezentarea localitatii

Suprafata: 7355 ha

Intravilan: 1188,62 ha

Extravilan: 6166,38 ha

Populatie: 29560

Gospodarii: 10235

Nr. locuinte: 11031

Asezarea geografica:

Municipiul Roşiorii de Vede este situat în partea de vest a judeţului Teleorman, în lunca Râului Vedea, la 35 km distanţă de Municipiul Alexandria - reşedinţa judeţului şi la 120 km de Municipiul Bucureşti - capitala ţării
Localitatea se găseşte la întretăierea paralelei de 44° latitudine nordică cu meridianul de 25° longitudine estică.
Municipiul Roşiorii de Vede se învecinează:
La nord cu comuna Scrioaştea;
La nord-est cu comuna Drăgăneşti de Vede;
La est cu comuna Vedea;
La sud cu comunele Peretu şi Troianu;
La sud-vest cu comunele Salcia şi Călmăţuiu;
La vest cu comunele Crângeni şi Călmăţuiu de Sus;
La nord-vest cu comuna Măldăeni.

Unităţi de învăţământ:

Grădiniţe - 7
Şcoli - 6
Licee tehnologice - 3
Colegii tehnice - 1
Colegii naţionale - 1
Şcoală postliceală sanitară FEG - 1

Activitati specifice zonei:

Comerţ
Industrie
Agricultură

Activitati economice principale:

În prezent economia Municipiului Roşiorii de Vede se bazează în special pe comerţ, agricultură şi industrie.
Fiind un centru urban cu caracter comercial şi de prelucrare a produselor agricole, sunt atrase resurse şi din comunele limitrofe.
Categoriile de industrii existente în Municipiul Roşiorii de Vede sunt: industria uşoară, industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului.

Obiective turistice:

Zona de agrement "Vedea" - cuprinde spaţii de cazare şi terenuri de sport
Pădurea "Vedea" - în care este amplasată o pensiune
Zona "Urlui" - cuprinde 5 iazuri piscicole şi o cabană turistică
Parcul "Nicolae Bălcescu" - în care este amplasat Teatrul de Vară, un restaurant având două săli de festivităţi şi un ştrand modern
Castrul Roman
Cetatea Cazacilor

Evenimente locale:

Bâlciul anual - atestat documentar din anul 1830, considerat ca fiind cel mai mare din judeţul Teleorman şi al doilea ca mărime din sudul ţării în perioada 1-8 septembrie
Zilele Municipiului Roşiorii de Vede - în perioada 20-21 mai

Facilitati oferite investitorilor:

Amplasament:
Municipiul Roşiorii de Vede este situat în partea de vest a judeţului Teleorman, la distanţele:
- 35 km faţă de reşedinţa de judeţ, Alexandria
- 120 km faţă de Bucureşti (pe DN6)
- 109 km faţă de Craiova (pe DN6)
- 40 km faţă de Turnu Măgurele (port la fluviul Dunărea)
- 90 km faţă de Piteşti (pe DN 65A)
Municipiul este nod de cale ferată constituit din magistralele: Bucureşti-Roşiorii de Vede-Craiova, Piteşti-Roşiorii de Vede, Roşiorii de Vede-Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede-Alexandria-Zimnicea
Reţele edilitare:
Reţea stradală compusă din 160 de străzi, care, împreună cu aleile dintre blocuri are o lungime totală de 94 km
Reţea distribuţie apă potabilă de 59 km, ce acoperă cca. 63% din teritoriul municipiului
Reţea de canalizare menajeră în lungime de 49 km, acoperă cca. 52% din teritoriul municipiului
Reţea de transport şi distribuţie gaze naturale 54 km
Reţea de canalizare pluvială în lungime de 8 km
Reţea electrică în lungime totală de 106,19 km
Posibilitatea atribuirii de terenuri şi spaţii din domeniul municipal
Posibilitatea selectării forţei de muncă cu înaltă calificare din rândul persoanelor disponibilizate

Proiecte de investitii:

Modernizarea infrastructurii de transport rutier în întreg municipiul
Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare
Valorificarea resuselor regenerabile prin crearea unei centrale solare
Reabilitarea şi modernizarea zonelor urbane
Modernizarea şi consolidarea Centrului Cultural Multifuncţional "Alexandru Popescu Tair"
Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
Dotrea cu aparatură a Spitalului Municipal "Caritas"
Modernizare târg săptămânal
Modernizare poduri pe strada Dunării şi pe strada Belitori
Construirea de blocuri de locuinţe pentru tineri prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe